Ucraina este faimoasa pentru muzicalitatea ei, cateva cantece populare ucrainene fiind raspandite in intreaga lume. Muzica ucraineana isi are radacinile in traditia orala veche de secole a Bylinei (poeme eroice narative) si „dumy” din secolul al XVI-lea („duma” la singular, sunt ode cantate). Muzica ucraineana este puternic scufundata in traditiile antice; pe frescele catedralei Sfanta Sofia vizitatorii pot vedea picturi ale muzicienilor ucraineni antici.

Cel mai distinct instrument muzical ucrainean este Kobza, o inventie din secolul VII folosita pentru a canta muzica populara; incepand cu secolul al XV-lea, muzicieni ambulanti numiti „cobzari” calatoreau din sat in sat si cantau epopee, cunoscute sub numele de „dumy”. Trubadurii se acompaniau cu Kobza. Cobza a devenit din ce in ce mai complexa, adaugand corzi si schimbari de tonalitati diferite. Din nefericire, cobza si muzica ucraineana in general au suferit o mare represiune in timpul dominatiei sovietice.

Mai tarziu, bandura, un instrument popular ce avea corzi si se lovea cu o pana, a inlocuit cobza in secolul al XVIII-lea. Bandura a devenit rapid un simbol national al Ucrainei.

Anumite grupuri etnice din Ucraina sunt cunoscute pentru propria lor muzica, de exemplu, „Hutsul” care au locuit in Muntii Carpati avea propriile lor instrumente muzicale cum ar fi trambita (un fel de corn montan facut din lemn), flautul (o forma de flaut transversal), duda (un cimpoi traditional), dramba (harpa evreilor) si tsymbaly (un fel de tambal). Muzica castigatoarei ucrainene de la concursul de cantece Eurovision 2004, Ruslana Lyzhichko, este puternic influentata de stilul muzical Hutsul.

Muzica traditionala ucraineana se foloseste in primul rand de heterofonie, adica atunci cand doi sau mai multi muzicieni canta versiuni putin diferite ale aceluiasi cantec, cu vocea principala de obicei in tonalitate mijlocie; acest stil a fost dezvoltat in special de compozitorul si teoreticianul baroc Mykola Dylets’kyi; si a fost folosit de compozitori clasici talentati ai secolului al XVIII-lea cum ar fi Artemy Vedel (1767-1808), Maksym Berezovsky (1745-1777) si Dmitry Bortniansky (1751-1825).

Prima opera ucraineana, „Zaporozhets za Dunayem” (Un zaporoian dincolo de Dunare), a fost scrisa in 1863 de compozitorul si cantaretul ucrainean Semen Hulak-Artemovsky.

Mykola Lysenko (1842-1912), un absolvent al Conservatorului de la Leipzig, pianist si etnograf muzical, este probabil cel mai cunoscut compozitor de muzica clasica ucraineana; el este considerat parintele muzicii ucrainene.

Cantecele ucrainene compuse de Mykola Leontovych (1877-1921), Oleksander Koshyts (1875-1944) si Kyrylo Stetsenko (1882-1922) sunt de asemenea foarte cunoscute.

La inceputul secolului XX, multi imigranti ucraineni, mai ales Pawlo Humeniuk (1884-1965), au devenit faimosi in Statele Unite pentru interpretarea propriei muzici.

Muzica ucraineana a secolului XX este reprezentata de Levko Revutsky (1889-1977), Borys Lyatoshynsky (1895-1968), Stanyslav Lyudkevych (1879-1979), Vasyl Barvinsky (1888-1963) si Mykola Kolessa (1903-2006).

Dansul este de asemenea o parte importanta a culturii Ucrainei, acestea avandu-si originea de regula in satele cazace, dansurile traditionale fiind Kozachok, Hopak, Holubka, Metelytsia, Kolomyjka, Bereznianka, Dubotanets, Hutsulka si Arkan. Aceste dansuri difera prin pasi, ordinea acestora, regiune.

Ucraina are o puternica traditie de opera si balet clasic. Baletul din Kiev este unul dintre cele mai bune din lume. Unele din cele mai renumite vedete de opera ucraineana sunt cantaretul Fyodor Stravinsky (1843-1902), soprana Solomiya Krushelnytska (1872-1952), baritonul Igor Gorin (1904-1982), tenorul Ivan Kozlovsky (1900-1993), bass-baritonul Andrij Dobriansky (nascut in 1930) si cantaretul Paul Plishka (nascut in 1941). Printre compozitorii contemporani sunt Myroslav Skoryk (nascut in 1938), Lesia Dychko (nascuta in 1939) si Volodymyr Huba (nascut in 1938).

In ultimii ani a avut loc o reintoarcere la folosirea instrumentelor Kobza si Torban, a avut loc si o revitalizare a cantecelor cazace, dansurilor traditionale si a poeziei cantate. Multe formatii si muzicieni ucraineni se dedica pastrarii sunetelor muzicii traditionale ucrainene. Pop-ul si muzica occidentala au devenit cunoscute pe scara larga, cu toate ca muzicienii ucraineni incearca intotdeauna sa introduca propriile lor traditii folcloristice in muzica lor.