Palatul Topkapi este unul dintre cele mai mari oferte arhitecturale si istorice ale Istanbulului, construit peste ruinele vechiului oras unde Byzas si a fondat noua sa resedinta. Palatul a fost casa tuturor sultanilor otomani timp de 4 secole pana la domnia lui Abdulmecid I, care a abandonat palatul pentru alte palate din Bosfor.

Palatul a fost contruit dupa 6 ani dupa cucerirea orasului roman Constantinopol in 1453, cand sultanul Mehmed al-II-lea (Al-Fatih) a decis construirea unui palat pentru a acomoda administratia otomana si curtea regala.

Palatul a fost construit incepand cu anul 1459 si a fost terminat in aproximativ 20 de ani, iar de atunci a fost obiectul multor extinderi si adaugiri. Adaugirile noi si modificarile au continuat pana la milocul secului al-XIX-lea, lasand urme ale caracterelor si stilurilor arhitecturale otomane dintre secolele XV-XIX.

Palatul are gradini uimitoare si pavilioane continute de 4 curti enorme si inconjurate de ziduri enorme. Dupa abandonul lui Abdulmecid I, Palatul Topkapi a inceput sa se deterioreze si a fost foarte avariat de un incendiu. Dupa intemeierea republicii in 1923 a fost extensiv renovat si transformat intr-un muzeu, si de atunci a fost unul dintre cele mai populare obiective turistice ale Istanbulului.
Complexul este organizat in 4 curti ce constau in principal in 3 grupuri de cladiri.

Prima curte se afla in fata palatului, care la un moment dat a fost o zona de serviciu, gazduind Oastea Otomana, un spital al palatului, un depozit pentru lemne de foc, Sali pentru adapostit trasuri, grajduri si o brutarie. Prima curte are deschidere catre ce-a de-a doua prin poarta Salutului, intrarea catre palat.

A doua curte unde incepe propriuzis palatul este o zona intermediara ce separa tronul de curtea regala si exteriorul. Ea cuprinde in principal baracile armatei, hale, grajduri si bucatarii. LA est se afla imensa bucatarie a palatului; aici se afla vechea bucatarie care care cuprinde o minunata colectie de portelanuri chinezesti de nepretuit si niste ustensile antice imense de bucatarie. La vest se afla Kubbealti, unde Divanul Imperial al vizitatorilor si alti oameni de stat se intalneau pentru a discuta afaceri de stat, si se afla trezoneria imperiala si grajdurile imperiale. In coltul de nord al curtii exista birourile rotunde ale divanului. Exista un cartier administrativ ce servea pentru consiliul judiciar al sultanului si aici vizitatorii tineau intalnirile si discutiile.

A treia curte este unita cu a doua de Poarta Felicitarilor. Aceasta zona este cea mai bogata in arhitectura care cuprinde administratia regala si rezidenta si unde aurul si tezaurul de bijuterii ale sultanilor otomani sunt expuse. In centru se afla camera tronului „Hunkar Sofasi” construit de Selim I, si in spatele acestuia se afla biblioteca sultanului Ahmet III. Hala imperiala construita de Mehmet IV cu gresie si decoratiuni este locul unde sultanii isi petreceau timpul liber.

A patra curte a fost contruita in secolul XIX cu influenta europeana vizibila in design continand o serie de pavilioane frumos decorate incluzand pavilionul Baghdad, decorata cu gresie albastra si alba si bolta de aur al pavilionului Iftariye de unde exista privelisti nemaipomenite a Cornului de Aur. Intr-adevar privelistile din a patra curte peste Cornul de Aur, Bosfor si Marea Marmara sunt uimitoare.
Haremul compus dintr-un numar de cladiri diferite aranjare in jurul celor 4 curti au fost resedinta sotiilor, concubinelor si copiilor sultanilor. Se intra prin Poarta Babusselam si se extinde din partea dreapta a celei de a doua gradini in interiorul celei de a treia curte (Enderun). Haremul este format dintr-un vast labirint de camere si coridoare, doar o parte este deschisa publicului.