Fethiye sau Telmessos cum era cunoscut in antichitate, a fost un important port de granita pentru liiceni si carieni. Desi nu exista dovezi documentate, se crede ca aceasta zona dateaza inca de la razboiul troian. Potrivit faptelor filosofice orasul aluat nastere in secolul al VI-lea i.Hr. Originea numelui sau “Telmessos” este explicat de catre o legenda liiceana care spune ca in primii ani de la razboiul troian, zeul liicean al dragostei, Apollo se indragosteste de timida fiica a regelui din Finike, Agenor. Pentru a atrage atentia fetei, Apollo se transforma intr-un mic caine iubitor si, odata ce fata a adorat, zeul si-a aratat adevarata infatisare si a sedus-o. Ca rezultat al dragostei lor s-a nascut Telmessos si, in onoarea sa, a fost fondat orasul Telmessos. 

In timpul lycenilor orasul a fost numit Telebehi, dupa cum se poate observa in traduceri din limba lyciana de pe monezile care au fost batute in secolul al cincilea.

Telemessos a fost invadata de regele persan Harpagos in 547 i.Hr. si anexat la Confederatia Delian ca si alte orase lycene si cariene. In lista tributului ale acestei perioade Telmessos apare ca un oras independent si este listat separat de alte orase lyciane. In timpul domniei lui Pericles Lycianul regiunea fost asediata si in secolul al patrulea intra sub suveranitatea lycienilor. Exista doua versiuni ale modului in care orasul a fost cucerit de Alexandru cel Mare in invazia lui din Anatolia in timpul iernii din 334-333 i.Hr.: una dintre ele mentioneaza ca orasul s-a predat din propria vointa si a doua, ca a fost invadat de catre comandantul Nekros, care a cerut permisiunea de Antipatrides, guvernator al orasului, pentru a intra cu muzicieni si sclavi iar in timpul festivitatilor organizate noaptea acestia au capturat orasul cu arme care au fost ascunse in fluiere si cutii.



In 189 i.Hr. Romanii au trecut orasul sub suveranitatea lui Eumenes, Regele Bergamei (Pergamun). Dupa incheierea domniei Pergamonului, orasul a revenit sub suveranitatea romanilor si a fost inclus in cadrul provinciilor romane din Asia. La sfarsitul secolul I, orasul avea sa devina membru al Ligii Lycienilor si a impartasit aceasi soarta ca celelalte orase lyciene. In timpul perioadei bizantine orasul a castigat o anumita importanta pana la invaziile arabilor, in secolul al VII-lea. In secolul al VIII-lea orasul a fost denumit Anastasiapolis in onoarea lui Anastasie II si ulterior aluat numele de Makri, ceea ce insemna “orasul departat” in limba greaca. In timpul perioadei otomane, orasul a fost redenumit Megri si in cele din urma a ajuns la numele sau din ziua de astazi, Fethiye, pentru onoarea unui pilot turc care a murit in Raboiul de Independenta, in Golful Fethi, in 1934.