Printre cele mai intalnite sporturi in Japonia se numara baseball-ul, fotbalul si alte jocuri cu mingea. Unele arte martiale, cum ar fi Judo, Kendo si Karate sunt de asemenea practicate de multi oameni. Nu exista din punct de vedere legal nici un sport oficial in Japonia, dar asociatiile profesioniste de sumo se autodenumesc ca reprezentand sportul national al Japoniei.

Exista ocazii de a juca diverse sporturi pentru toate varstele, iar scoala joaca un rol important in comunitate. Elevii de gradinita si de scoala primara pot sa joace intr-un club sportiv privat in care pentru inscriere se percepe o taxa moderata. Majoritatea artelor martiale pot fi inceput de la o varsta atat de mica precum 4 sau 5 ani. Cum un elev incepe clasa a 5-a, scoala ofera activitati extrascolare gratuite in care elevii pot participa. Gimnaziile si liceele de asemenea incurajeaza elevii lor sa se inscrie in cluburi sportive ce apartin de scoala.

Exista 239.600 de facilitati pentru diverse activitati sportive in Japonia. 62.2% din aceste facilitati au fost construite pentru educatia preuniversitara, 3.8% sunt facilitati ale universitatilor si colegiilor, 23.6% sunt facilitati publice, 3.5% sunt construite de companii private pentru angajatii lor si 7.0% au alte folosinte.

Baseball
Baseball-ul este probabil cel mai popular joc din Japonia. Yakyu, asa cum este numit baseball-ul in japoneza, a fost introdus din Statele Unite in timpul epocii timpurii Meiji. Sunt doua ligi profesionale de baseball in Japonia: Liga Centrala si Liga Pacificului. Ele sunt alcatuite din sase echipe fiecare.

Sumo
Sumo este un stil japonez de wrestling si sportul national al Japoniei. Isi are originea in vremuri antice cand era un ritual pentru placerea zeilor Shinto. Multe ritualuri ce au un trecut religios sunt inca folosite in prezent. Regulile de baza in sumo sunt simple: luptatorul care atinge primul…

Fotbalul
Liga J este o liga profesionala de fotbal in Japonia, care a debutat in 1993. Din 1999 a fost impartita in doua divizii, J1 si J2. Ligile de fotbal pentru amatori au existat in Japonia cu mult inainte de 1993, dar Liga J a facut ca fotbalul sa castige tot mai multa popularitate.

Aikido
Aikido isi are originea in Aiki jujutsu, infiintat de Minamoto Yoshimitsu in secolul al XII-lea. Aikido asa cum il cunoastem in prezent a fost dezvoltat de Ueshiba Morihei in anii 1920. Aceasta forma de arta martiala pune accent pe autodefensiva si este deseori considerata un exercitiu spiritual.

Judo
Judo este o arta martiala japoneza gratioasa care consta in trante, aruncaturi si cazaturi. Acesta antreneaza si disciplineaza corpul si mintea. Majoritatea acestor tehnici presupun apucarea Gi-ului sau uniforma adversarului. Spre deosebire de Jiu Jitsu, Judo nu se intensifica la nivelul pamantului si presupune lupte (wrestling) de contact total.

Karate
In karate oamenii se apara folosind pumnii, coatele si picioarele. Karate se leaga de kung fu-ul chinezesc si de coreeanul Taekwondo. Karate-do inseamna „calea mainii goale” pentru ca de obicei nu se folosesc arme. Doua tipuri de executii traditionale de karate sunt…

Kendo
Kendo este scrima japoneza. Inseamna „calea sabiei”. Sabiile au fost principala arma in conflictele japoneze timp de mai multe secole. Ele au continuat sa fie un simbol al samurailor pana in secolul al XIX-lea.

Schi
Japonia ofera cateva statiuni de schi si snowboarding de clasa mondiala, cu zapada abundenta si de foarte buna calitate, peisaje frumoase si izvoare fierbinti relaxante. Tara a gazduit jocurile olimpice de iarna de doua ori in ultimii 40 de ani. Exista aproape 500 de statiuni de schi de-a lungul Japoniei…

Ascensiunile si excursiile montane
Pana la inceputul secolului XX putin japonezi s-ar fi gandit sa se urce pe unul din muntii deseori considerati sacri pentru orice alt motiv decat cele religioase. In prezent, locuri inalte frumoase de prima mana cum ar fi Kamikochi sunt foarte populare pentru excursionistii de-o zi sau pentru oamenii de munte seriosi…

Plajele, surf-ul si scufundarile
Pentru ca Japonia este un arhipelag, veti fi iertat pentru ca v-ati gandit ca acesta e binecuvantat cu unele plaje placute. Adevarul e ca industrializarea a distrus majoritatea litoralului si multe din plajele decente sunt acoperite de gunoaie si/sau poluate.

Statiunile de schi in Japonia
O zona pentru schiat este o complex de recreatie extins, aflata de obicei pe un munte sau un deal inalt, care contine partii de schi si servicii de ajutor. Este ceva obisnuit ca o zona de schkiat sa aiba mancare, echipament de inchiriat, lectii de ski, spatii de parcare si un sistem de ascensoare care servesc pentru schi si snowboarding. In mod normal asezate in zone montane inalte (sau cel putin pe dealuri masive), pentru a asigura o cantitate potrivita de zapada pe teren, au devenit omniprezente in zonele unde schiatul este un mod de distractie popular. Cararile sunt de obicei marcate si cunoscute ca circuite, poteci sau piste. Zonele de schiat au de obicei unul sau mai multe telescaune pentru a deplasa schiorii cu rapiditate spre varful dealurilor si ca sa faca legatura intre diferite piste. Cabluri de remorcare (funiculare) din franghie pot fi folosite pe pante scurte (de obicei dealuri pentru incepatori sau pante-iepuras). Zonele mai mari pentru schiat pot folosi gondole sau vagonete pentru transport pe distante mai mari in cadrul zonei de schiat.

O statiune de schi se refera la zona in sine plus confortul necesar pentru a o face o destinatie turistica. Include cazarea si alte placeri conexe zonei de schiat. Unele statiuni si scoli de schi ofera cabanute chiar pe pante, cu posibilitatea de a schia in jos sau in sus, acordand oaspetilor ocazia de a incepe sa schieze chiar de la usa. Statiunile de schi deseori permit alte activitati, cum ar fi mersul cu snowmobilul, cu sania, sanii trase de cai sau de caini, patinatul pe gheata, inotul inauntru sau afara, saune, camere de jocuri, si forme locale de amuzament, cum ar fi cluburi, cinema, teatru si cabaret. Statiunile de schi pot fi devotate in intregime turismului de schi, sau se pot afla langa un sat sau orasel care a avut o existenta semnificativa inainte de a fi construita statiunea.

Marina in Japonia

O “marina” este un port adapostit in care barcile si yachturile sunt tinute in apa si unde pot fi gasite serviciile asociate nevoilor tipice ale plimbarilor cu barca.

Porturile pot avea instalatii de reumplere a comustibilului, de spalare si reparare, servicii de aprovizionare a navelor, depozite si restaurante. Sine de lansare sunt folosite pentru a pune pe apa o barca adusa cu remorca. Unele porturi au macarale de barci, un fel de pod rulant, de preferat unei sine de lansare care ocupa mult spatiu, si care este manevrata de personal autorizat. Porturile ofera uneori spatii de stocare in afara apei, care este foarte util in afara sezonului si important la latitudini la care apele pot ingheta. Porturile pot avea si amenajari pe pamant, cum ar fi spatii de parcare pentru vehicule si remorci cu barci.

Barcile sunt ancorate fie cu balize, fie de pasarele fixe sau plutitoare, care sunt legate de stalpi de ancorare printr-un sistem de scripeti sau un mecanism de tip inel (bazin de maree sau pontoane). Balizele sunt mai ieftine de inchiriat dar mai putin convenabile fata de cazul in care puteti merge de pe pamant direct pe barca. Navele care fac trasee in interiorul portului, numite si “taxiuri de apa”, pot fi disponibile pentru a deplasa oamenii intre uscat si barcile ancorate in balize. Alternativa e o baza plutitoare, cum ar fi o barca gonflabila. Unitatile din port ofera combustibil, rampe pentru barci, iar depozitele au in mod normal un bazin de folosire comuna pentru acostare pe termen scurt. In zonele in care exista o variatie mare intre flux si reflux, unele porturi folosesc ecluze pentru a mentine nivelul apei pentru cateva ore inainte si dupa reflux.

Porturile pot fi detinute si administrate de un club privat, in mod special cluburile de yachturi, dar si de firme private sau institutii municipale. Cel mai adesea sunt situate de-a lungul malurilor unui rau care se varsa intr-un lac sau in mare, si pot fi in interiorul continentului, uneori pana la 25 de kilometri distante de la gura de varsare a raului.

Un port va percepe taxe pentru majoritatea serviciilor. Servicii care necesita plata, cum ar fi parcarea, zona de picnic, cluburi, si spatiile cu vestiare si dusuri, sunt de obicei incluse intr-un contract de inchiere pe termen lung ce se plateste lunar. Proprietarii de yachturi care se afla in vizita pot alege sa plateasca pentru fiecare serviciu la un pret fix, iar acordul poate sa priveasca folosirea unui singur serviciu, cum ar fi un dus, sau cateva saptamani de ancorare temporara. Dreptul de a folosi unitatile din port este se prelungeste deseori peste noapte sau la o anumita perioada pentru proprietarii de yachturi aflati in vizita.

Scoli de scufundari in Japonia

Daca sunteti un cautator de aventuri, un explorator sau pur si simplu va place sa stati in apa, cursurile de la scolile de scufundat pot sa va ajute sa incepeti diverse cariere in scufundatul comercial. Nu aveti nevoie de nici o experienta anterioara si multe scoli de scufundat va pot pregati ca sa fiti gata de-a incepe aventurile subacvatice in doar cinci luni !

Nu exista din punct de vedere legal nici un sport oficial in Japonia, dar asociatiile profesioniste de sumo se autodenumesc ca reprezentand sportul national al Japoniei. Cu toate ca pariurile sportive sunt din punct de vedere tehnic legale in Japonia, cultura descurajeaza aceasta practica.