Spre deosebire de alte limbi, japoneza are relativ putine sunete, iar pronuntia da putine batai de cap catorva din cei care o studiaza. Cele mai mari probleme sunt accentele, care exista, dar intr-o masura mult mai mica decat in limba chineza. In plus, prin comparatie, exista multe omonime (cuvinte care sunt pronuntate in mod asemanator), dar care au intelesuri diferite.

Pronuntia vocalelor japoneze:

a あ/ア
precum „a” din „aeroport”
i い/イ
precum „i” din „indigo”
u う/ウ
precum „u” din „ura”
e え/エ
precum „e” din „rece”
o お/オ
precum „o” din „orar”
n ん/ン
„n” scurt la finalul silabei, pronuntat ca „m” inaintea lui „b” sau „p” inaintea lui „m”.

Tineti cont ca „u” este deseori slab si se afla la finalul silabelor. Spre exemplu, finalurile obisnuite –desu si –masu sunt deseori pronuntate „des” si respectiv „mas”.

Pronuntia consoanelor japoneze:
k かきくけこ
precum „k” in „kilogram”
g
precum „g” in „garoafa”
s
precum „s” in „stai”
z
precum „z” in „zahar”
t
precum „t” in „tare”

d
precum „d” in „drac”
n
precum „n” in „nimic”
h
precum „h” in „halva”
p
precum „p” in „porc”
b
precum „b” in „bou”
m
precum „m” in „mama”
y
precum „i” in „Ialomita”
r
precum „r” in „rand” (de fapt un sunet intre „l” si „r”, dar mai aproape de „r”)
w
precum „w” in „whist”
ch
(t inainte de i) precum „ci” in „ciorap”
sh
(s inainte de i) precum „ş” in „şarpe”
ts
(t inainte de u) precum „ţ” in „ţânţar”
f
(h inainte de u) precum „f” in „faina”
j
(d inainte de i) precum „gi” in „ginere”

Nota: Cea mai buna varianta pentru a practica japoneza este deseori de-a vorba cu japonezii nativi care sunt interesati in a-si dezvolta cunostintele de limba engleza. In acest fel va veti imbunatati abilitatile verbale, ii veti invata sa invete engleze si va veti imprieteni in acelasi timp.