In epoca imparatului slab Taisho (1912-26) puterea politica a trecut de la o grupare oligarhica la parlament si partide democratice.

In primul razboi mondial, fortele japoneze au luat partea fortelor Aliate, dar au avut un rol minor in infrangerea trupelor coloniale germane din estul Asiei.

In timpul Conferintei de Pace de la Paris in 1919, Japonia a propus o „clauza de egalitate rasiala” la adunarea Ligii Natiunilor ce a fost respinsa de Statele Unite, Marea Britanie si Australia. Prezumţiile si discriminarile rasiale in relatiile cu japonezii au inrautatit relatiile japoneze-occidentale inca de la deschiderea obligata a tarii in anii 1800, si au fost inca o data un factor major de deteriorare a relatiilor in anii de dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. In 1924, de exemplu, Congresul Statelor Unite a votat Actul de Excluziune care interzicea imigratiile ulterioare dinspre Japonia.

Dupa primul razboi mondial situatia economica a Japoniei s-a inrautatit. Marele cutremur Kanto din 1923 si criza mondiala din 1929 au intarit aceasta criza.

In anii 1930 armata a preluat aproape complet controlul asupra guvernului. Multi inamici politici au fost asasinati, iar comunistii au fost persecutati. Indoctrinarea si cenzura in educatie si mass-media au fost intensificate. Ofiterii de armata si navali au ocupat in scurt timp majoritatea functiilor importante, inclusiv postul primului ministru.

Deja mai devreme, Japonia urmase exemplu natiunilor occidentale si fortase China in semnarea unor tratate economice si politice inegale. Mai mult, influenta Japoniei in Manciuria a crescut constant dupa finalul razboiului ruso-japonez din 1904-05. Cand nationalistii chinezi au inceput sa confrunte pozitia Japoniei in Manciuria in 1931, Armata Kwantung (fortele armate japoneze din Manciuria) au ocupat Manciuria. In anul urmator, „Manchukuo” a fost declarat drept stat independent, controlat de armata Kwantung printr-un guvern marioneta. In acelasi an, trupele aeriene japoneze au bombardat Shanghai pentru a proteja rezidentii japonezi de miscari anti-japoneze.

In 1933 Japonia s-a retras din Liga Natiunilor pentru ca a fost puternic criticata in privinta actiunilor sale in China.

In iulie 1937 a inceput al doilea razboi chinez-japonez. Un mic incident a fost transformat intr-un razboi general de catre armata Kwantung care a actionat mai degraba independent fata de un guvern mai moderat. Fortele japoneze au reusit sa ocupe aproape toata coasta Chinei si au comis grave atrocitati de razboi impotriva populatiei chineze, mai ales in timpul capturarii capitalei Nanking. Cu toate astea, guvernul chinez nu s-a predat niciodata in intregime, iar razboiul a continuat la o scara mai mica pana in 1945.

In 1940 Japonia a ocupat Indochina Franceza (Vietnam) dupa intelegerea cu guvernul francez de la Vichy, si a trecut de partea puterilor Axei, Germania si Italia. Acestea actiuni au intarit conflictul Japoniei cu Statele Unite si Marea Britanie care au reactionat printr-un boicot al petrolului. Lipsa de petrol ce a urmat si esecurile de-a rezolva acest conflict pe cale diplomatica au provocat Japonia sa captureze Indiile de Est Olandeze (Indonezia) bogate in petrol si sa porneasca un razboi impotriva Statelor Unite si Marea Britanie.

In decembrie 1941 Japonia a atacat puterile Aliate la Pearl Harbour si alte cateva puncte de-a lungul Pacificului. Japonia a putut sa-si extinda controlul de-a lungul unui mare teritoriu care s-a extins pana la granita cu India in vest si Noua Guinee in sud, in urmatoarele sase luni.

Punctul de cotitura in Razboiul Pacificului a fost batalia de la Midway din iunie 1942. Din acel moment trupele Aliate au recastigat incet teritoriile ocupate de Japonia. In 1944 au inceput bombardamente aeriene intensive asupra Japonia. In primavara anului 1945 trupele Statelor Unite au invadat Okinawa intr-una din cele mai sangeroase batalii din razboi.

Pe 27 iulie 1945 puterile Aliate i-au cerut Japoniei sa se predea neconditionat prin Declaratia de la Potsdam, sau distrugerea va continua. Cu toate astea, armata nu a luat in considerare o predare in aceste conditii, chiar si dupa ce fortele militare americane au lansat doua bombe atomice pe Hiroshima si Nagasaki pe 6 si 9 august, iar Uniunea Sovietica a intrat in razboi impotriva Japoniei pe 8 august.

Pe 14 august, totusi, imparatul Showa a decis in sfarsit sa se predea neconditionat.