Grecia clasica
Perioada clasica din istoria Greciei incepe in jurul anului 500 i.Hr. cand grecii au intrat in conflict cu imparatia Persiei de la est si se termina cu moartea imparatului si cuceritorului Alexandru cel Mare in 323 i.Hr. In 510 i.Hr. un om cunoscut ca Cleisthenes, care era un aristocrat in Atena, a inventat un tip nou de guvernamant, democratia. Cleisthenes, ca alti aristocrati, a vrut sa obtina o suprematie mai mare si pentru acest motiv a decis sa dea mai multa putere saracilor. A organizat un nou mod de-a lua decizii politice. Fiecare atenian avea dreptul la un vot si cu totii puteau sa se intalneasca si sa voteze in privinta lucrurilor pe care le aveau de facut. Marea intalnire se numea Adunare. Dar toti barbatii nu se puteau intalni in fiecare zi; trebuiau sa munceasca. Asa ca a aparut un consiliu mai mic, de 500 barbati, care erau alesi de o loterie si care se schimba in fiecare an. Cleisthenes si ceilalti aristocrati ar fi trebuit sa iasa de la putere, dar el a aranjat voturile in asa fel incat familia sa, Alcmaeonizii, sa aiba mai multe voturi decat ceilalti.
In 490 persanii au atacat Atena. Toata lumea a fost speriata, pentru ca persanii erau mari luptatori. Unii oameni au crezut ca Atena trebuie sa se intoarca la vechiul sistem de conducere, la oligarhie, in cazul in care democratia n-ar fi mers suficient de bine. Ei au crezut ca luatul deciziilor va dura prea mult in democratie. Dar nu s-au mai intors. Toti barbatii Atenei au marsaluit ca sa-i confrunte pe persani la Marathon. Au crezut ca vor pierde. Dar atenienii au luptat intr-un mod nou, cu un zid de scuturi, asa ca persanii au fugit. Astfel atenienii au castigat.
In 480 i.Hr. persanii, in frunte cu regele lor Xerxes, au aparut din nou. De aceasta data majoritatea oraselor Greciei s-au unit si au format o liga ca sa-i poata invinge pe persani. Au pierdut prima batalie, la Termopile, dar au castigat dupa asta, la Salamis si la Plataea. Inca o data persanii au plecat invinsi.
Atenienii i-au facut pe ceilalti greci sa creada ca trebuie sa pastreze o flota greceasca unita in caz ca persanii se vor intoarce. La inceput toti au crezut ca e o idee buna, cu exceptia spartanilor, care au refuzat. Apoi atenienii au zis celorlalte orase: „Nu va mai obositi sa trimiteti nave si barbati pentru flota; asa e prea dificil. Trimiteti mai bine bani Atenei si noi vom construi nave si va vom apara de persani”. Asa ca multe orase au procedat in acest fel. Dar persanii nu s-au mai intors. Dupa un timp unele orase au zis: „u vrem sa mai trimitem bani Atenei. Nu credem ca persanii se vor mai intoarce”. Dar atenienii si-au folosit flota lor mare pentru a forta celelalte orase sa trimita bani. Cand Miletus a refuzat, atenienii au ocupat orasul si l-au distrus. Atenienii au cheltuit o parte din bani pentru orasul lor. Nici un atenian nu mai trebuia sa plateasca taxe. Au folosit banii celorlalte orase ca sa construiasca temple mari ca Partenonul. Celelalte orase s-au infuriat. Le-au cerut ajutor spartanilor ca sa-i opreasca pe atenieni. Unele orase au luat partea Atenei, alte partea Spartei. A fost un razboi mare, din 431 pana in 404 i.Hr (aproape 30 de ani). Aceasta a fost numit Razboiul Peloponez. Dar in final, cu ajutor din partea persanilor, spartanii au castigat si atenienii au pierdut. In timpul acesta, majoritatea Greciei era deja adusa la un grad mare de uzura si perioada clasica s-a terminat.