Aswan este orasul antic Swenet si egiptenii antici il numeau Swen, si era in antichitate orasul de frontiera al Egiptului in partea de sud. Pentru ca egiptenii s-au orientat spre sud, Aswan a fost primul oras din tara, iar Egiptul a fost intotdeauna proiectat ca sa inceapa sau sa se deschida la Aswan. Timp de mai multe secole, orasul Aswan a fost poarta spre Africa si tinuturile Nubiei. Coptii l-au numit Souan, ceea ce inseamna „comert”, de unde a derivat numele Aswan din prezent.

In perioada tarzie a orasului Aswan, carierele din Swan erau renumite pentru piatra lor si in special pentru piatra granitica numita sienita. Acestea impodobeau colosi, obeliscuri, statui si altare monolitice care pot fi gasite pe tot teritoriul Egiptului, inclusiv piramidele. De asemenea urmele muncitorilor din cariere care au lucrat in ele acum 3000 de ani in urma sunt inca vizibile in stanca autohtona. De asemenea, acestea se afla de fiecare parte a Nilului iar un drum, de 4 mile lungime, a fost construit intre ele, de la Syene la Philae. Swan a fost la fel de important in calitate de fort militar si loc de trafic.

In trecut, in vremea Ptolemeilor si a egiptenilor antici, orasul Syene se afla la sud-vest de orasul actual. Syene se afla pe insula Yeb, sau Insula Elefant, si era un centru important de comert cu Nubia si restul Africii. Cuvantul Yeb este cuvantul nubian pentru elefant, deci grecii au numit insula: Insula Elefant. De obicei Yeb insemna locul unde avea loc majoritatea comertului cu aur si fildes. Cu toate astea, datorita pozitiei sale strategice, orasul Aswan a fost ales prima capitala a Egiptului Superior, iar Ptolemeii l-au folosit drept baza pentru a intra in Nubia, Sudan si Africa Centrala, si tot ei au construit frumosul Templu Philae.

Insula Elefant: Aflata vizavi de modernul Aswan de pe Nil, a fost construita din vremuri imemoriale, iar orasul-cetate Yebu sau Abu din interiorul sau a devenit punctul de frontiera dintre Egipt si Nubia la inceputul Vechiului Regat. Guvernatorii locali, cunoscuti drept „Gardienii Portilor de Sud”, erau responsabili de securitatea granitelor si comertul cu Nubia, de carierele uriase de granit rosu, si de minele din desertul din interiorul tarii, cu ametiste, cuartite, cupru, tinichea si malachit.