In anii 1960 conducatorul comunist al Chinei, Mao Zedong, a propus creearea unui format standard pentru aplicarea medicinii clasice in China, sub numele de Medicina Traditionala a Chinei (in engleza, TCM).

In 1974 Organizatia Mondiala a Sanatatii a recunoscut beneficiile acupuncturii pentru tratarea anumitor boli, iar in 1979, dupa cativa ani de cercetare, Natiunile Unite au declarata ca TCM poate fi folositoare pentru tratarea infectiilor virale si bacteriene, respiratorii, circulatorii, afectiunilor neurologice si ranilor traumatice musculare si osoase, precum si artrite si inflamatii.

In ciuda faptului ca tehnicile medicale occidentale sunt mai bune pentru tratarea traumelor majore, prin chirurgie, TCM s-a dovedit a fi cel putin la fel de eficienta ca si medicina occidentala in alte aspecte, iar faptul ca exista scoli de medicina traditionala in alte tari din jurul lumii, inclusiv in orasele din majoritatea Asiei, Europei, Americii de Nord, precum si in fiecare provincie din China, este un semn al acceptarii pe plan mondial.

Tine minte ca TCM este o colectie clasica extinsa de metode care s-au predat generatiilor de practicieni chinezi, majoritatea lor facand parte dintr-o descendenta familiala. In prezent exista cateva scoli de medicina chineza, dar nu toate dintre ele au profesori experti in TCM.