Pensula, cerneala, piatra de cerneala si hartia sau matasea au fost cele patru comori ale picturii chineze. Cele mai vechi picturi dateaza din 400 i.Hr.
Pensulele erau facute din par de animale lipite de un tub de bambus gol in interior, iar cernelurile erau facute dintr-o funingine de pin amestecata cu lipici si intarita pe un bat care putea fi frecat cu apa sau de o piatra de cerneala facuta dintr-o ardezie neporoasa, sculptata si decorata.

Matasea a fost folosita pentru pictura pana la inventarea hartiei de catre Cai Lun in 106 d.Hr. Un secol mai tarziu intreaga colectie de picturi Han a fost distrusa.

Impreuna cu picturile, caligrafia a fost foarte apreciata in China, si uneori era considerata cea mai pura forma a picturii. Cei mai vechi si faimosi caligrafi (secolul IV) au fost Wang Xizhi, care a creat o colectie de poeme numita „Lanting Xu” si Wei Shuo, creatorul regulilor Manuscrisului Standard Chinezesc. Prin secolul al IV-lea Gu Kaizhi a devenit cel mai priceput pictor din China. El a lasat in urma cateva manuscrise despre teoria picturii si cele mai faimoase creatii ale sale sunt: „Sfaturi pentru instructoarele doamnelor de curte” si „Femei intelepte si binevoitoare”.

In timpul dinastiilor Sui si Tang, pictura s-a dezvoltat foarte mult, iar subiectele de curte erau povestile folosite, dar numai putine din acestea au supravietuit. Zidurile mormintelor Tang au reprezentat un progres datorita frescelor puternic expresive ce au fost create. Mari pictori ai acestei perioade au fost Dong Yuang, cu picturile sale peisagiste, si Zhan Ziqian, care a pictat faimoasa „Plimbare in primavara”.

In timpul dinastiei Song au fost create academii cu sprijinul curtii imperiale si diverse scoli de pictura au aparut incercand sa arate armonia dintre om si natura. Principalul subiect in dinastia Song nordica era lumea naturala care si-a lasat amprenta pe picturile de peisaje, in timp ce in dinastia Song sudica se preferau subiecte mai intime, care includeau deseori flori si pasari. Unii pictori faimosi ai acestei perioade au fost Wen Tong, faimos pentru picturile cu cerneala ce reprezinta bambusul; Liang Kai, care a creat scoala zen de arta chinezeasca; si Zhang Zeduan, remarcabilul pictor al piesajului faimos in lumea intreaga „De-a lungul raului in timpul festivalului Qingming”.

In timpul dinastiei mongole Yuan multi ofiteri s-au retras de la curtea chineza si au inceput sa picteze ca un simbol al patriotismului si au inceput scoala „literati”, un stil bazat pe o tehnica din secolul X care folosea o combinatie de metode sofisticate cu subiecte simple, cum ar fi pictarea florilor de prun. Exista un numar semnificativ de picturi care s-au pastrat din aceasta perioada.

Mari pictori din timpul dominatiei mongole au fost Wang Meng, care a pictat „Grota din padure”, Ni Can, un maestru ale picturilor cu bambus in cerneala; Zhao Mengfu, un carturar care s-a intors la stilul naiv al secolului VIII si care este creatorul stilului modern chinez de pictura peisagista; si Qian Xuan, un nationalist care a reprodus stilul de pictura al dinastiei Tang.

In timpul dinastiei Ming picturile chineze s-au dezvoltat semnificativ cu ajutorul progreselor facute in arta picturii din timpul dinastiilor anterioare. Subiectele traditionale era folosite pe scara larga, incluzand bambusul si bobocul de pruna, sau pasari decorate si picturi cu flori. Alte noi indemanari de a picta s-au inovat si caligrafia a fost combinata mult mai bine cu arta picturii. Pictura chineza si-a atins apogeul in mijlocul-sfarsitul perioadei Ming. Picturile erau produse pe scara mare, cateva scoli au fost infiintate inclusiv Scoala Songjiang si Huating, si un numar important de maestri a aparut, cum ar fi Matteo Ricci (italian), Wen Zhengming si Xu Wei, fondatorul picturii moderne in China.

Progresul picturii chineze a continuat in timpul dinastiei manciuriene Qing, dar arta traditionala a fost influentata de arta straina. Unii pictori importanti sunt: Giuseppe Castiglione (italian), un favorit al curtii imperiale; cei patru Wang, care au reprodus stilurile Song si Yuan intr-un stil conventional; Bada Shanren, un mare pictor si caligraf; si Shitao, care a pictat „10.000 de puncte urate de cerneala”.

In timpul acestei dinastii a fost fondata de asemenea marea Scoala de la Shanghai de arte traditionale. In acest loc au aparut multi maestri inovatori si renumiti, incheind traditia literati a artei chinezesti. Lista pictorilor ii include pe Wang Zhen, Yang Borun si Sha Menghai (caligraf).

In perioada republicana a Chinei a fost introdus in tara stilul occidental de a picta in ulei. Mai tarziu, guvernul comunist a incurajat folosirea realismului socialist in picturi, dar treptat pictura traditionala chineza a cunoscut o importanta renastere.

In prezent exista diverse cercuri de arta profesionala in toata tara; este ceva obisnuit sa gasiti picturi murale in zonele rurale, in calitate de expozitii de pictura in aer liber. Printre pictorii chinezi moderni importanti se numara Huang Binhong, Qi Baishi, Wu Changshi, Fu Baoshi, Zhang Chongren and Wang Kangle.

Mai multe despre: Caligrafie
De-a lungul anilor s-au dezvoltat mai multe stiluri caligrafice care au devenit o forma artistica de inalta calitate.
In prezent exista mai multe varietati de caligrafii:
- caligrafia Seal: forma arhaica care se gaseste pe oasele oracol
- caligrafia Lishu: stilul cleric care a fost folosit pe inscriptii pe piatra
- caligrafia Kaishu: stilul obisnuit, cel mai apropiat de forma pictata moderna
- caligrafia cursiva, verde, sau grabita, cao shu: cel mai individualizat stil caligrafic.

Conducatorii, poetii si intelectualii de-a lungul secolelor au lasat ipostaze ale caligrafiei lor sapate in piatra in locuri fermecatoare, in munti sau in grote, morminte si temple din toata tara, de exemplu in pesterile din Longmen.